drumul vinului #5. poiana winery/CNVVC

aproape gata. adică deja gata, dar cum textele au întîrziat, hai să ne prefacem că încă nu. mi-ar place să întind procesul până la următoarea călătorie. a fost frumos și amintiri frumoase am. dar despre amintiri și altele în textul următor, acum să trecem la treabă.

1. Poiana Winery e ceva. Sergiu Galusca ne-a întîlnit vineri dimineața în poiana sa. e un loc special și spectaculos în mijlocul codrilor, undeva prin zona traseului Chișinău-Leușeni. e cea mai tânără vinărie pe care am vizitat-o, alături de cei de la minis terrios, și, probabil, una din vinăriile cu viitor asigurat, mai ales că vinul își găsește consumatorul repede, dacă, sigur, e un vin făcut cu dragoste. asta o poți citi în ochii vinificatorului, de aia vă recomand să mergeți la ziua vinului în PMAN și să-i căutați pe vinificatorii tineri, veți avea surprize plăcute, vă asigur.

Poiana pentru că e în poiană, acum se lucrează la construirea unei crame în mijlocul viilor, pe vîrful dealului și, vreau să vă spun, treaba pare serioasă. pot să vă mai spun, în secret, că am băut la ei un vin alb de încă-i mai simt postgustul și mă bucur de asta. pentru că-s tineri nu prea au legende fabuloase cu care aș putea să vă mângâi ochii, de aia nu vă zic prea multe despre Poiana, vă recomand, totuși, să-i găsiți la ziua sau zilele vinului și să-i gustați, nu e publicitate, e pe merit, asta deja dacă ai aproape aceleași gusturi ca și mine, oricum nu e periculos dacă mai încerci ceva uneori.

2. CNVVC adică Colegiul de Vinificație și Viticultură din Chișinău, care se află la Stăuceni. e o instituție cu istorie, a făcut 170 ani în 2012, uite așa, e una din cele mai vechi din Europa, dacă vrei să știi. am vorbit acolo cu noul și inovatorul director, Alexandru Covrig, ideile căruia mi-au plăcut mie, nu știu cît de ușor îi va fi, dar mă bucur că omul vrea să facă ceva din balaurul primit ca moștenire. știi tu cum e cu balaurii, ei se sufocă în focul lor, mai ales că au parte de birocrație și multă lene din partea elevilor, care nu prea vor să lucreze în câmp și nu numai, ei vor să facă miile din prima zi, dar lucrurile nu merg tocmai așa, în viață nu e ca în jocurile de calculator. dacă directorul mai dă din coate și mai bate la uși treaba se va schimba spre bine, sunt sigur, doar că are nevoie de copii care se vrea să iasă specialiști buni și să iubească munca, aici e buba, pentru că dorință și aspirație este, am citit asta în ochii domnului director de acolo și vă pot spune că se poate.

au și un muzeu și niște vinuri. au și peste 140 de ha de vie, care cere muncă și soare și mult respect. vinurile lor nu au ceva specific și nu sunt pe gustul meu, nu vin cu detalii și mofturi, nu vreau să par un ipocrit, dar nu sunt vinurile mele, însă știu oameni care plac tocmai așa fel de vin, iar asta încă odată dă dovadă de faptul că fiecare limbă simte diferit gustul.

cam așa e în câteva cuvinte. a mai rămas să vă zic cum a fost la cricova și să-mi spăl mânile de afacerea asta ))). mulțumesc uiar și iar USAID CEED II și Redescoperă Moldova și vă zic și eu legenda mea vie, dar mai tîrziu. rămâi conectat la proletar.

și pace.

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s