niște întrebări pentru unii medici

Nu trebuie să fii mare medic sau să faci 12 ani medicina pentru a ști că virușii cam toți sunt de la animale/păsări/pești + condiții insalubre + prepararea proastă + contactul direct, că panica e jumătate din boală și că din pricina slăbirii imunității și stresului omul ia aproape toate bolile, în afară de alea de laborator sau alea care-s din pricina medicamentelor prost administrate.

Nu trebuie să faci 12 ani de medicină pentru a înțelege că ce zice un medic altul ușor anulează și că un medicament mixat cu alt medicament poate face rău și că majoritatea dintre cei care odată cad pe pastile nu se mai fac bine înapoi, doar trec de la o listă de medicamente la alta. Bănuiesc că asta face parte din procesul de instruire, adică să-l iei pe client sănătos și să-l ții pe pastile toată viața trimițându-l de la un coleg la altul.

Nu trebuie să faci 12 ani medicina ca să înțelegi că dacă 8 ore stai pe cur, 8 ore dormi aiurea și restul timpului respiri gaze și crăpi fast-food-uri sau toate prostiile din magazine și legumele alea pline cu nitrați e absolut normal să fii predispus la diverse boli, mai ales cardiace și de intestin.

Nu trebuie să fii super-specialist în halat alb ca să înțelegi că noi toți deja ne-am născut cu un set de boli cronice și e de ajuns un vântișor (asta-i metaforă) și ne ia boala. Că aerul și apa sunt poluate și e absolut logic ca vietățile alea să fie și ele bolnave. Nici măcar nu trebuie să fii mare medic sau să crezi în nu știu care masoni și marile corporații, e de ajuns să vezi o piață chineză, vietnameză, indiană sau din africa centrală ca să înțelegi ce cuibușor de viruși e acolo. Pentru o clipă gândiți-vă și la halele de păstrare a mărfurilor din piața centrală.

Nu trebuie să faci 12 ani medicina ca să știi că mulți s-au dus sănătoși la medici cu renume și au ieșit de acolo cu pachete de boli despre care nici nu bănuiau. Personal mie mi-au găsit vro 15 boli diverse și până azi este o minune că trăiesc, dar vreau să vă spun că trăiesc tocmai pentru că am refuzat să iau toate medicamentele prescrise atunci, în copilărie. Mama mi-a interzis și-i sunt recunoscător pentru asta. Mi-au scris medicamete cât salariu ei de atunci și după ce am trecut pe la piață și mama și-a umplut o torbă de legume mi-a zis că vom încerca altfel. Și am încercat altfel și-i mulțumesc mamei.

Am stat în spitale în total cred că vreo 5 ani, mi-am petrecut jumătate de copilărie în spitale, așa că îmi permit să zic asta. Ultima oară când am stat în spital și am fost operat am ajuns acolo tocmai pentru că n-am avut grijă de sănătatea mea, pentru că băgam alcool și mâncam toate prostiile. Dar trebuia să trec prin asta ca să-mi fie de învățătură. Dacă mai des auzeam în jurul meu despre ce trebuie să fac ca să nu ajung acolo eram mai atent, dar eram agitat, prost și îngâmfat, ca toți tinerii de altfel.

De aceea mă deranjează un lucru la toți acești medici și vreau să vi-l declar și vouă. Nu mi-l imaginez pe Hippocrate îndopând cu pastile pe conaționalii săi, el făcea tot felul de geluri și licori naturiste, asta după ce calma bolnavul discutând cu el.

Atunci încă nu veniseră să facă lobby marile companii farmaceutice.

De ce toți medicii ăștia, pe care într-o nebunie îi cheamă în interviuri acum, mai ales că-i pandemia secolului, nu ne vorbesc despre întărirea imunității? Se tem că ar rămâne fără clienți? De ce nu ne zic, celor care suntem în carantină, să mâncăm ceapă, usturoi, mere, pătrunjel, praj, lămâie, ghimbir, mărar, roșii, sfeclă și ridiche, etc? De ce nu ne spun că dieta, postul, odihna, aerul curat și vitaminele fac mai mult bine decât toate interviurile lor și tot alcoolul etilic de prin marketuri?

De ce nu ne zic că dacă o zi pe săptămână n-am mânca nimic ar fi o curățire pentru organism? De ce nu ne spun că mișcarea, sportul, apa cu ph ridicat (mai ales peste 7) ajută la curățirea organismului? De ce nu ne vorbesc despre utilitatea uleiurile și faptul că e de dorit să bei măcar o linguriță în fiecare dimineață ca să-ți curețe intestinele? Nu mă refer la uleiul de floarea soarelui, azi putem scoate ulei din absolut orice. Eu înțeleg că ei i-au în derâdere toate procedeele naturiste, dar știu ei oare că aceste procedee primitive (cum le numesc unii) au salvat mai multă lume decât toate medicamentele lor puse la un loc?

De ce ne îndoapă cu pastile pe bază de ierburi (cum spun ei) dar nu ne trimit direct la sursă? De ce nu ne vorbesc despre faptul că nu-i bine să te îndopi cu carne sau să bagi în tine toată grăsimea lumii când poți ușor să te mulțumești cu un borș sau o zeamă? De ce nu ne spun nimic despre necesitatea supelor?

N-am făcut 12 ani de medicină dar pot să vă spun cum alternativ vă puteți pune pe picioare fără să apelați la pastile și medici, dar cine-s eu să vă zic așa ceva, sunt oameni care învață o viață cum să ne vindece și când ne trezim cu o gripă mai gripă decât gripa s-au căcat pe ei toți medicii lumii. Sigur, într-o societate fast-food și agitație e normal să ai epidemii la fiecare 2 ani (apropo din 2000 încoa la fiecare doi ani e o epidemie) trebuie  așa companii ca bioMerieux sau qiagen sau moderna plus multe altele să-și vândă marfa, nu?

Pentru că nimeni nu ne vrea cu imunitatea întărită, nimeni nu ne vrea sănătoși, toți ne vor îndopați cu pastiluțe și când dă o coronă peste imunitatea noastră de pastiluță ne-am și pișat pe noi. Colaps nu alta.

Nu prea am încredere în medici, preoți și polițiști tocmai pentru că am întâlnit prea puțini care spun adevărul. Nu generalizez, sunt și foarte de treabă, dar prea puțini și oamenii de regulă îi ascultă și-i cred pe ăștia pe care-i văd pe la televizor, dând interviuri pe la doi galbeni și pe la posturile tv.

Nu-i credeți pe medicii care vă bagă tâmpenii precum că sănătatea poate fi cumpărată doar la farmacie. Mâncați cât mai multe fructe și legume, beți multă apă cu ph ricicat, nu vă fie frică de supe și întăriți-vă imunitatea dacă vreți la următoarea pandemie să nu fiți o cifră pe bordul lor.

pace.

 

 

 

 

 

Standard

10 avantaje ale corona virusului.

de câteva luni toată lumea, tot universul, vorbește despre covid19, noul tip de gripă, coronavirus etc. zeci de mii de experți și toți vbloggerii lumii vorbesc despre asta. după 2 ani m-am gândit să fiu în top și să revin cu un text, despre covid19, dar puțin altfel. nu voi vorbi despre cum a apărut și ce face, aveți cel puțin 40K materiale despre asta în toate limbile lumii.

unii văd asta ca pe sfârșitul ăla amânat din 2012, o conspirație masonică menită să ne descurajeze și să oprime econimiile globale, alții ca pe ceva trimis de cel de sus pentru păcatele lor lgbtq+, unii ca pe o simplă coincidență, alții ca pe un virus renăscut din tenebrele istoriei, etc. toată lumea e pusă pe urechi. e de la șoarec, e de la laborator, e de la ….

eu văd asta ca pe un lucru absolut normal, istoria e ciclică cu unele salturi în spirală. la cât rău facem acestei planete, după ce jumătate din ea a ars, se topesc ghețarii, aruncăm zeci de mii de tone de deșeuri în apă, omorâm toate balenele, consumăm resursele fără tolc, cumpărăm câte 3 mașini la o familie de 2 oameni, era absolut normal să apară vreo boală de tipu ăsta. vrun virus remodelat puțin de natură.

sunt sigur că au apărut mai multe, dar asta e cel mai mediatizat pentru că ne vizează pe toți și pentru că *așa trebuie*. la fel cum era absolut normal să fie foame după cel de-al doilea război mondial. toate în universul ăsta sunt strâns legate una de alta. ar lua prea mult timp să vă explic cum de aceea vă dau doar un exemplu: nu poți să te piși împotriva vântului sperând că n-o să-ți picuri pantalonii.

înțeleg foarte bine că lovește economia și mor cei dragi, dar hai să privim în larg, oleacă mai departe de egoismul nostru pământean. zilnic mor mii de oameni pe care noi, fiecare dintre noi, îi omoară. îmi pare rău să vă spun asta, dar oamenii mor, e un lucru normal. am pierdut oameni dragi și știu cum e, dar nu poți să le ai pe toate.

dincolo de *doamne ferește ce ne facem mai departe*, eu văd și câteva avantaje. de ex:

  1. într-o săptămână de carantină au dispărut smogurile de fum care acopereau orașele industriale, mă gândesc că în 3 luni natura s-ar simți ca vagabondul după o baie în cadă cu sare de mare și apă fierbinte. tot ce a vrut să facă greta și i-ar fi luat zeci de ani a făcut covid19 în câteva săptămâni. dacă o ținem tot așa încă o lună pentru prima oară după zeci de ani natura ar putea respira o gură proaspătă de aer.
  2. o să ne învețe să ne spălăm pe mâini și să avem grijă de igiena personală. măcar pe o parte dintre noi. cei care credeau că nu e important să te speli pe mâni și să bagi puțină vitamina C în tine, acum fac asta. plus suntem puțin mai atenți și ne învățăm, deși greu, să respectăm spațiul personal.
  3. europa va putea să vadă cum e să ai iar granițele închise și să ai iar restricții de trecere și va putea să-și revadă anumite opinii vizavi de politicile externe. plus va testa cât de pregătit e sistemul medical. un test necesar periodic. în sfârșit scenariile de la holywood pot fi testate pe viu.
  4. toată lumea, după ani de zile, s-a întors la casele lor și s-au revăzut rudele și pe cei apropiați și pentru o clipă au făcut-o pe uniții, (nevoile unesc de aia biserica e veșnică).
  5. unii care nu-și puteau vinde marfa acum au vândut-o, la fel cum s-au vândut produse pe care nu le cumpăra nici dracu până acum. toate cășurile alea de cosmonaut și tâmpeniile alea care au dată de valabilitate nedeterminată.
  6. oamenii au timp să stea acasă și după mulți ani să se gândească un pic la ce fac, cine sunt și de ce naiba s-a ajuns până aici și cum o vor duce mai departe și poate, doar intuiesc, unii dintre ei vor avea și idei bune și poate vor deveni mai buni cu natura lor și cea din jurul lor.
  7. resetarea priorităților. un lucru necesar în sec 21. prioritățile sunt o enormă problemă. prioritățile prost setate sunt ucigătoare. corona virusul n-are șanse să omoare atâția.
  8. în fiecare zi mor sute de tineri în războaie, foame, boli grave, conflicte armate, sinucideri, avarii la locul de muncă, uciși de poliție, simplă răceală, etc., coronavirusul omoară în mare parte bătrâni și pe cei cu imunitatea scăzută. și va omorî până la final vro câteva zeci de mii de oameni, praf pe asfalt în contextul universal. știu că e dur ce spun, dar gândiți-vă nițel, făcând abstracție de egoismul vostru cu *al meu e cel mai important*, poate o să începem să devenim tot așa de uniți și când vine vorba de salarii sub orice nivel pentru care lucrează o bună parte din glob și mor de la bolile căpătate la job?
  9. am putut să vedem prețul cu care putem vindeca planeta și dacă e să ne gândim că planeta nu e doar a mea și a ta, dar și a nepoților noștri, prețul pe care-l plătit nu e chiar așa mare. vă imaginați măcar 2 zile pe săptămână marile uzine să nu lucreze deloc? vă imaginați un oraș în care să meargă numai biciclete? vă imaginați 3 zile pe lună în care toți să stăm în casă? lucruri care par fantastice, dar carantina ne arată că dacă am face asta periodic am putea face doar bine casei noastre de toate zilele, adică terrei. chiar cred că oamenii sunt coronavirusul acestei planete.
  10. pentru o clipă ne-am simțit uniți în ceva, a câta oară în acest deceniu și secol. sigur că e și mult rasism și panică și ură, dar ea este oricând și oriunde între oameni. totuși în așa momente apar chipurile blajine și sfinții ies la suprafață și în așa momente omul bun se poate vedea în acțiune și planeta asta mai are oameni buni.

sunt realist și-mi dau seama că după ce va trece asta și economiile vor începe înapoi să-și întărească forța totul va redeveni așa cum a fost, dar măcar pentru câteva luni sistemul își schimbă accentele. un restart absolut necesar și mă bucur că trăiesc aceste vremuri și pot vedea asta.

sigur că nimic nu-i grav până nu ți se petrece ție, dar vă reamintesc că nimeni nu-i scutit de nimic și nimeni nu-i veșnic. poți trece cu brio de coronavirus și să te calce unica motocicletă de la tine din sat sâmbătă la miezul zilei.

pace.

 

 

 

Standard

10 reforme realizate cu succes în MD

observăm numa ce-i rău, dar ce-ar fi să vedem și treburile frumoase pe care le-a făcut țara pentru noi, pentru fiecare dintre noi ! dragii noștri politicieni și primăriile n-au odihnă, lucrează ca furnicuțile, ca albinuțele întreaga administrație a acestei țări pentru a ne face viața mai bună, mai frumoasă, mai certă și încă toate astea din banii noștri. bani pe care rebuie să-i cheltuie corect și să stea săracii să toace la strategii. dar las că noi contribuim toți la re/forme, nu?

nu sunt mare specialist, le zic doar pe alea care chiar se văd cu ochiu liber.

  1. reforma transportului public. nu știu câte millioane s-au cheltuit pentru asta, dar reforma e pe față și funcționează. am trecut de la biletele vechi la bilete noi și astea noi chiar sunt mai frumoase. au și o liniuță color care se vede doar la infraroșu, e făcut așa să nu poată fi falsificat. acum e imposibil să falsifici un bilet de troleu. plus am rămas la prețu de 2 lei, cel mai ieftin pentru transportu public din europa. am și introdus câteva trolee noi și autobuze. plus am reușit să avem trolee, cel puțin câteva, până târziu și am rămas stabili în ideea de a nu merge conform graficului. un transport public local trebuie să nu meargă conform graficului, să aibă șoferi obraznici și să fie murdare, e o calitate care trebuie respectată și menținută și mă bucur că reforma a avut grijă și de asta.
  2. stâlpi frumoși și parcări. orașele noastre sunt în continuă dezvoltare, veșnic ceva se construiește, se schimbă o trubă, după asta se mai schimbă un cablu, apoi plitka și tot așa. metropolă în dezvoltare ce să mai. dar a apărut o idee care a reformat tot. pentru care s-au dus câteva millioane, dar meritate. e vorba de minunații stâlpi dintr-un fel de metal și plastic negri c-o pretenție austro-ungară. sunt ca niște mici soldăței prinși în bolduri criminale care păzesc orașul de mașini-balauri, care parchează peste tot unde apucă. acum nu mai pot parca unde vor. hahahahaha ! de fapt într-un oraș așa mic cu atâtea mașini cea mai bună decizie e să închizi parcările fără să le dai o alternativă șoferilor, așa speri să-i treci pe biciclete. pentru bicilete era o linie galbenă care a dispărut după a 3-a ploaie. dar argumentul e că orașul abia își face fața. mai tăiem o bucățică de parc, mai desenăm o linie, mai construim un ghișeu, mai închidem o parcare și se rezolvă.
  3. revoluție în domeniu cinema. o adevărată reformă a fost observată în acest domeniu, a apărut CNC, adică centru național al cinematografiei. asta așa o instituție care reglementează, sistematizează, promovează, implementează strategii și tot așa. legenda spune că începând de acum putem respira liniștiți, degrabă strângem toate premiile de prin lume, suntem salvați. am observat totuși e în loc de clacul de salvare această instituție a devenit o bătălie cu rechinii, o nouă problemă în lista problemelor deja existente în domeniu cinema (așa zic unele voci), dar aici nu mă bag, nu mă pricep și nici n-am văzut așa multe filme MD ca să pot compara unele cu altele. totuși e reformă și e pe față.
  4. dezoligarhizarea. cea mai mare și observată reformă din ultimii o sută de ani sigur e asta cu scăparea țării d-al 2-lea Vlad, după scăparea de Filat. o reformă care a înlocuit PD cu PSRM și care i-a ajutat pe cei de la TV8 să-și umple câteva ore bune de emisie cu interviuri. reforma asta poate fi observată cu ochiu liber și a ajutat multă lume. vocile rele și trollii zic că am dat statul sărmanului vasal al Moscovei ș-am pus-o pe Maia în sfârșit în postul pe care și-l dorea și i-a dat domnului Andrei un salariu la care a râvnit dumnealui atâta. nu e adevărat. nu-i chiar adevărat. la urma urmei ne-am plictisit doar de un nume, vrem altele. ș-am salvat și parcursul european. nu-i nimic, e doar un joc, la următoarele alegeri salvăm țara și de PSRM și o dăm deja ACUM/PAS și după decenii de dictatură vom fi liberi. așteptăm, reforma e în toi. și dacă nu păi oricum va fi mult de lucru în Siberia, după toate incendiile devastatoare despre care se tace atâta.
  5. pașapoartele biometrice. personal, aici chiar sunt subiectiv, consider asta cea mai mare realizare și reformă pe care eu ca și cetățean o simt palpabilă. mulțumesc lui Leancă și cine a fost acolo în toată treaba asta implicat, de când cu biometricul am putut ieși și eu din țara asta iubită de noi de toți. eu n-am român, ca toți rușii din md, sunt încă un țăran, dar mă scot cumva anu ăsta poate că am adunat actele deja.
  6. susținerea producătorului local. ați observat probabil și voi că după Ukraina, Turcia, Rusia și încă câteva țări Moldova e promovată într-o nebunie în markete, magazine și pieți. e în top 10. sigur că noi nu suntem niște țărani ca italienii, de exemplu, care vând numai marfa lor în magazine, noi punem și moldova pe rafturi, acolo undeva jos sub produsele vecinilor. plus susținem producătorii mici și mijlocii cu taxe exagerate și în fiecare an facem reforme în care procentul ăsta să crească. cu horeca pe toți, prieteni. știm că au dispărut câteva milliarde din țară și banii ăștia trebuie să-i întoarcă cetățenii și micii producători. prețul reformelor e mare, dar noi suntem o națiune care a mai trecut prin greutăți și le vom trece împreună. nu putem fără jertfe, prieteni.
  7. internetu. sunt voci care zic că suntem un experiment în acest domeniu, nu știu, aflăm asta după ce Machedon va fi președinte. oricum suntem în top în domeniu IT și acolo sunt multe reforme palpabile, salarii la plic și multe alte bucurii în parkurile lor de distracții cibernetice. toate G-urile lumii sunt aici. dar am putut aduce wi-fi în toate colțurile țării. am dotat cu wifi tot cotețu. n-avem minte și educație, în schimb avem internet și acolo este tot, tot ce poate zice media și rețelele de socializare. las că de educație ne ocupăm noi mai târziu.
  8. reforma poliției și altor organe. nu știu ce să spun aici. forma asta albastră cu maiouri polo îi chiar drăguță. au și chipiuri și mașini mai bune. salarii nu știu că n-am fost polițist sau alt organ niciodată și sper să n-am treabă cu ei decât la frigărui. personal n-am observat nicio reformă și nici un mare schimb de atitudine, dar cu siguranță reforma s-a făcut văzută acolo pentru cine are ochi.
  9. reforma educației.  țin minte Sandu începuse, apoi Fusu, apoi Babuc, acum Onofrei, numa femei au fost pe la cultură/educație ultimii ani și cu siguranță tre să se fi făcut reforme palpabile acolo. ele sunt mame și știu cum e să fii profesoare și mamă. copii în grădinițe plătesc mai puțin în lei și mai mult în euro, mâncarea a ajuns să nu mai fie chiar așa stricată și toți au salarii mai bune și se aceptă destule proiecte educaționale, ba chiar vin și bani din afară care sunt virați în conturile corecte. nu vreau să par un misogin, dar nu cred că s-a simțit mâna femeilor la cultură/educație și mă tem să presupun că poate gusturile lor nu erau chiar cele mai estetice și certe. nu zic că un bărbat făcea mai mare treabă. deși la educație și cultură este treabă și aci e un soi de temelie a multor alte domenii, dar cine draqu să mai țină cont și de asta când sunt atâtea probleme în țară.
  10. ceva cu drumuri bune și casă la cheie. sau nu știu, da țin minte că era ceva. și se zicea că mai multe familii sunt deja fericite și că sunt sute de km de drum bun pe care ești așteptat să-l probezi dacă revii acasă.

știți m-am gândit că poate nici nu-s reforme astea, dar eu ca și cetățean prost și neintruit n-am de unde ști de reforme, dacă ei le fac acolo între ei și se laudă pe la televizor, or eu n-am unu, iar pe rețele importante sunt doar câte o știre la 4 zile, asta pentru că toți 4 zile dau share numa la o știre și n-am de unde ști ce se mai face în timpu ăsta dacă nu-i mai important decât ce vrea comunitatea.

trăim mai bine, murim mai greu, stăm mai des acasă și ne simțim perfect fără Vlad.

sau

pace și răbdare.

nu degeaba am fost numiți *mămăligari*. e pentru că am răbdat ș-am fiert fără să buhnim deja de sute de ani. răbdarea e crucea și sabia noastră.

p.s: mă simt aiurea că n-am zis nimic de reformele în sănătate și agricultură. n-am zis că nu știu care-s prețurile acolo.

Standard

despre alegeri

a-lege.
viața e despre decizii. viața e despre alegeri. viața e despre drumuri și cărări. drumuri largi asfaltate, sau cărări în glod până la brâu. alb/negru sau color. știu că v-au spus că Dumnezeu decide și soartă & liber arbitru, dar fără primul tău pas toate-s vorbe-n vânt. verificat.
întotdeauna alegi. trebuie să alegi. și noi o facem. alegem. alegem să mânâncăm carne sau doar plante și grânețe, să bem alcool până ne pișăm în pantaloni sau să fumăm iarbă până-n amnezie, să iubim sânii mici sau sânii mari, bărbații cheli sau cu plete și barbă, un salariu mai mult decât decent pentru sclavia în cutie sau un salariu mizer și veșnica sfadă în sclavia proletară, să spunem o vorbă bună sau să criticăm, să cumpărăm ce-i mai scump și deci mai calitativ sau să economisim și să cumpărăm de 5 ori același produs, să mergem la odihnă sau să cumpărăm un kamaz de nisip să-l punem în poartă, să fim agresivi în maxi-taxi sau să fim politicoși și amabili, să plătim mită sau să cerem dreptate și să vorbim când e de vorbit, să prietenim cu unii sau cu alții, să mergem la alegeri sau nu.
treaba e că ne-am încrezut secole în deciziile altcuiva și acum suntem rătăciți cu toții. am lăsat deciziile în voia: Dumnezeu, Împărat, Președinte, vecin, cumătru, cumnat, socru, unchi, verișoară, mamă, tată, iubită, director, lider, tractoristul satului și cârciumarului. acest *ei lasă*, acest *pohui*, acest *facă-se voia lui* nu sunt decât un alt soi de minciună. o minciună ambalată perfect într-o zonă de comfort cu care te poți lăuda chiar.  -*uite eu fac așa, aleg asta, iubesc aia, pentru că asta face și X & Y, în care eu cred pentru că uite câți followers are* sau *așa zice X sau Y pentru că ei cunosc tradițiile și cum era pe vremuri și știu că trecutul înseamnă viitor și popa/primarul/șeful de colhoz tot așa spun*. e ca în povestea aia cu corporația Osho.
bine, libertatea mea se termină unde începe libertatea altcuiva & bla-bla, dar tot asta e și pentru alegeri, alegerile tale nu mă interesează până nu mă afectează și pe mine, iar aici se începe bătălia. eu vreau asta, eu vreau aia, eu știu mai bine, cât plătești,etc. se ceartă între ele familii, prieteni, colegi, state, pentru că nu s-au decis ce să aleagă.
consider corect să-i lăsăm pe fiecare să-și aleagă ce crede că-i mai bine pentru el, dar dacă *el* nu știe ce să aleagă?
de exemplu dacă o să fii un alcoolic șomer și o să faci un copil cu vreo vecină de pahar probabil o să ruinați câteva vieți. mai ales viața copilului.
de aceea cred că viața e despre un șir de alegeri pe care trebuie să ni le asumăm fiecare în parte. dar să nu uităm că suntem animale sociale, nu trăim singuri în peșteră, trăim în comunități și alegerile noastre ar trebui să fie ușor raportate și la grupul social din care fac parte. aici iar e în voia oricui să-și aleagă grupul, dar nu uitați un detaliu important, înainte să alegeți ceva întrebați-vă: de ce aleg anume acest grup, produs, ideie? ce va fi cu mine peste 3/5/9 ani dacă aleg asta sau aia? ce fac dacă n-am ales bine?
apropo de alegeri. pe 24, de Dragobete (cât de semnificativ îmi pare asta), vom merge să alegem. până a ajunge să alegem cu cine și unde vom petrece seara și cât dragoste suntem dispuși să dăm, va trebui să trecem printr-o decizie mai grea, să mergem la vot.
de ce mai grea? pentru nu toată dragostea din ziua de Dragobete va dura 4 ani, dar deputații și președintele rămân să ne reprezinte. și e greu după să dai la divorț dacă nu-ți plac în pat sau în viață.
bine, după o pauză de peste un an am decis să revin cu un text în care vă îndemn să vă gândiți un pic la *alegerile* pe care le faceți. toți vrem să fim fericiți și sănătoși, dar pentru asta trebuie să facem și niște alegeri, ca după să nu dăm vina pe altcineva. eu am ales asta și de aia mi se întâmplă asta acum. … că despre asta-i viața, într-un final.
alege corect.
pace.
Standard

Like & Klass

am fost în românia, lacapitală, zilele astea și am avut o discuție curioasă cu niște prieteni acolo despre teoria like-urilor, o temă la care mă gândisem și eu doar că nu mă prea concentrasem. deci, dacă ați observat, cu siguranță ați făcut asta doar că n-o veți recunoaște, puneți *vă place* 80% la căcaturi clișeu și la chestii neimportante pe care le postați și voi când aveți nevoie de a vă hrăni micul orgolios cu un like. vă dau un exemplu, să fie mai clar ce zic io aici.

toți spun: ce căcat e și cu selfie ăsta! asta în timp ce toți au cel puțin un selfie în colecție și dacă vor să adune niște *îmi place* bagă unul pentru a fi și el parte a masei, pentru că nu e o plăcere mai mare de a fi parte a turmei, a echipei, a ceva ce ne unește, la o adică. aici lucrează și chestia cu protestele și *hai și tu cu noi*. efectul turmei funcționează la toți, doar în proporții diferite, indiferent de IQ-ul vostru, deși ne place să arătăm cu degetul la *botu ăla de rață*, mai devreme sau mai târziu, mai în glumă mai în serios, o să bagi și tu una cu *botu ăla de rață* sau ceva foarte asemănător.

dacă vei posta o chestie de cultură, ceva ce ține de munca ta, un premiu, o fericire, un cântec pe care l-ai făcut tu, un video cu reușitele tale, vreun performance făcut cu sudoarea ta și nu ești vro vedetă pop răspândită ca pliantele electorale la o săptămână până la alegeri, n-o să prea ai parte de mare atenție din partea publicului, stai chill. omul susține ce susțin alții, sau ce ar putea și el să facă, pentru a nu-și simți vădit mediocritatea, că în subconștientul nostru trăiește o ființp plină de frustrare, pe care vrei s-o ascunzi dar tot iese naiba la iveală.

de exemplu toți vor da like vara la poze cu marea, toamna la poze cu frunze, iarna la poze cu zăpadă și primăvara la poze cu copaci înfloriți, deși toată lumea știe că-i o banalitate nostimă. sau toți vor fi de partea ta dacă te bagi cu a 28485-a postare despre un politician sau accident care a fost postat până la tine de 475894, doar îi schimbi două cuvinte, așa vor vedea că ai și tu o poziție.

să ai o poziție și să fii original, mai mare căcat n-am auzit în sec. XXI, bazariu. cunosc oameni într-adevăr originali și foarte buni în ceea ce fac despre care nu știe nimeni dintre voi, știți de ce? pentru că chiar sunt originali! nu fac postarea asta pentru a supăra pe cineva, doar pentru a vă face să vedeți o latură a absurdului cotidian în care v-ați prins, prieteni. o fac pentru că țin la voi, dar mai mai mult la mine.

ce-ar fi să facem un experiment? să generăm doar content original pe rețea pentru o zi? fără selfie, poze cu noi în toate pozițiile lumii, dar doar info despre prieteni artiști, piese autohtone, lucrări cu artiști vii și din zonă, info despre copii străini (nu doar ai tăi de când ești tu mamă) etc, a? curios cum ar arăta lenta pentru ziua aia.

pace.

 

Standard

îngropat sau ars / în pământ sau în aer?

pe 15 februarie, la 5 zile de la ziua sa de naștere, tata a murit. avea fix 60. mama s-a ocupat în mare parte de pregătiri, chestii, obiceiuri, tradiții, ștergare, babe, mâncare, căcaturi, plastic, popi, mașină, gropari, alcool, rude, prieteni și nu prea, certuri, etc. am fost și noi, băieții, prezenți, am ajutat cum am putut, am mai plâns și m-am stresat pentru că l-am respectat enorm și cam așa. toate trec și viața trece. tot tacâmul ne-a costat cam 16.000 lei. + încă cheltuieli de protocol care au mai urmat.

asta cu o cruce de metal vopsită aiurea, cu un sicriu de plastic & DăVăPă și scândurică de tot căcatul de la ăștia cu ritualinâie uslughi (ritus), așa de mult m-au enervat florile alea de plastic și coronițele alea kitsch că la cât de enervat eram a fost nițel scântei și putea să iasă cu scandal, dar fie, din respect pentru tata și biserica în care propăvăduia Maxim Melinti, am zis s-o tai. o viață muncește omul pentru nimic. scârbă și silă.

după ce s-a rezolvat tot calvarul ăsta și am ogoit spiritele ne-am pus la un pahar de vin cu mama și am vorbit și noi omenește.

pentru prima oară am vorbit despre incinerare, crematoriu și cum ar fi să ne ardă și am ajuns cu mama la aceeași concluzie: vrem să fim arși și aruncați în aer, iar cei care chiar vor să ne pomenească n-au decât de ziua noastră să facă o mică sărbătoare, fără paște fericit și pomene și toată beția de după și datoriile de până. vin prietenii sau cine e, bea ceva, te pomenește, îți face ziua, dacă vrea ia un cadou, se poartă cu fotografia ta și vorbește de parcă ai fi viu și gata, super și util. fără prostiile alea pline de patos care aduc câștig bisericilor ca paștele și pomene și cine are mai scumpă fusta & rochia și machiajul.

se zvonește că în md ar putea să apară un crematoriu, asta se vrea, chiar se cere, că doina o fi el mare și aducător de bani și că jumătate din țara asta e un cimitir enorm, dar dincolo de toate astea de ce să n-avem alegerea, mi se pare corect, nu? dacă unu vrea să fie îngropat treaba lui, eu vreau să fiu ars și asta vreau să fie treaba mea. acum aflu că ortodoxșii cu biserica și preafericitul nu vor așa ceva, că vezi tu e împotriva nu știu cărui Isus și Domn și alte alea. am observat că primii care vor să ne țină în evul mediu și ne opresc sunt tocmai bisericile și preoții, bărbații ăștia în sutane fac tot ce le stă în puteri să oprească evoluția, orice mijloc, chiar și cel mai josnic, e perfect pentru ei.

n-ar fi mai ok să dau odată un ban, să fiu ars pentru că așa vrea mușchiul meu, să fiu aruncat sau păstrat în cutiuță și să mă pomenească lumea de ziua mea cuminte și cu voie bună? decât să fie obligat, să se adune de sărbători gen paște, să se certe la un pahar, cine a făcut mai mult și cine mai puțin, să nu-i ticnească mortului niciodată în lumea de dincolo odihna. și la urma urmei ce are sufletul și viața mea după moarte, dacă chiar există una, cu îngropatul și crucea? că gen când văd crucea își amintesc de mine instantaneu și altfel nicicum? sau că e un loc unde știe că poate merge și eu sunt acolo? căcat. omul e viu cât îl vorbesc alți oameni, atât. sunt și vii care-s mai morți decât morții.

tata, apropo, tot avrut să fie ars. numai că în țara asta orice nu-i cum vor ei e o crimă.

personal nu văd un păcat în asta. tot ce ține de momentul după ce cineva moare e curată afacere, acte, mașină, angajați, morgă, cumpără aia aia aia aia, toate se transformă în afacere și dacă și incinerarea e o afacere păi fie, nu-mi prea pasă ce fac cu trupul meu, tot ce-mi doresc e să nu ocup loc aiurea și să fie voia mea măcar odată în viață. or …

voi ce părere aveți despre asta, prieteni?

pace.

Standard